Capitolul 19 ne aduce sub lupă limbajul folost de către programatori. Surpriză, tot limba română o folosesc și aceștia, dacă discutăm despre programatori români. Astăzi am invitat-o pe Daniela Burac șă ne răspundă câtorva întrebări ce au legătură cu campania noastră #corectromânește, iar ea a acceptat acest lucru, în ciuda provocărilor zilnice și a timpului destul de redus. Pe Daniela o puteți găsi pe Sekko.ro, acolo unde se ocupă de partea de implementare tehnică a strategiei, dar și de webdesign și mentenanță.

Mulțumim Daniela pentru că ai acceptat invitația noastră! Știm că te ocupi de realizarea de site-uri, de partea tehnică, de programare și de structura siteu-rilor. Te rog să ne spui cât timp ți-a luat pentru pregătirea ta în acest sens.

Bazele educației în domeniul programării au început în liceu. Am fost la profil real, informatică intensiv. De atunci este o învățare și o pregătire continuă, chiar dacă educația formală s-a finalizat o dată cu examenul de licența. Am putea spune ca pregătirea în școli a durat 7 ani. Dar ținutul pasului cu noile tehnologii în domeniu nu se termina niciodată.

Având în vedere nivelul de interacțiune cu clienții, cât de mult folosești limba română în activitatea ta?

În fiecare zi. Este esențial sa comunici zilnic cu clientul, pentru ca el sa fie la curent cu stadiul proiectului.

Activitatea ta se reflectă foarte mult în mediul online. Consideri că în acest caz avem nevoie de o anumită conduită în sensul folosirii corecte a limbii române?

Din punctul meu de vedere, am grija să mă exprim corect atât în scris cat și verbal, atunci când discut cu beneficiarul. În primul rând trebuie să dau dovadă de profesionalism.

De asemenea, de cele mai multe ori, primele cuvinte și texte de pe un site aparțin programatorului. Mesajele pe care le afișează  platforma web, link-urile paginilor, elementele de interacțiune cu site-ul, toate trec prin mâna programatorului și fac mai ușoară navigarea site-ului.

Deși este mai avantajoasă realizarea de site-uri pentru piața externă, rămâne mult de muncă și la nivel intern. Cat este de important ca un site românesc să arate bine din punct de vedere lingvistic?

Este mai avantajoasă financiar, da. Dar munca la un site românesc este de multe ori mai ușoară, neexistând o bariera culturală. Ne este mai cunoscut publicul țintă și ne este mai ușor să ne adresam publicului din România decât celui din SUA, de exemplu.

De cealaltă parte, este importantă educarea proprietarului de site în legătura cu conținutul pe care îl va afișa pe site. Un site care afișează  texte corecte din punct de vedere gramatical și cu mesaje transmise corect este mult mai plăcut utilizatorului și nu lasă impresia ca “e făcut pe genunchi”.

Imaginați-vă cum ar fi dacă Amazon ar fi afișat la începuturile lui “Boks” în loc de “Books”. Imaginați-vă cum ar fi fost dacă Emag ar fi vândut în 2001 “Leptopuri” sau ne-ar fi îndemnat “Contactaține”. Ar mai fi acum lideri în domeniul lor?

Prestigiul unui site poate veni și din conținutul acestuia? Este important felul în care scriem pe un site?

Categoric, da! Scrierea corectă pe site este genul de aspect pe care dacă îl neglijezi te afectează negativ într-o proporție mult mai mare decât te-ar ajuta dacă ar fi corecta.

Dacă uiți de cratima, dacă “mănânci” un “i”, dacă lipsește punctuația, blog-ul tău devine greu de urmărit și vizitatorul nu revine pe site.

Dacă descrierile produselor din magazinul online, nu sunt ușor de citit, nu vei putea sa transformi un vizitator în client

Dincolo de linkuri bine optimizate, contează o greșeală de scriere într-un url, spre exemplu?

In ceea ce privește link-urile suntem limitați de platforma folosita și de browserul utilizatorului. Asta înseamnă că nu putem folosi diacritice în link-uri. De cele mai multe ori, platforma elimina un caracter pe care nu-l poate folosi în link.

Noi, ca specialiști, trebuie sa ne asiguram că platforma știe să înlocuiască un “ș” cu un “s” atunci când generează link-ul, sau să facem noi manual înlocuirea.

De obicei link-ul le da utilizatorilor posibilitatea să își facă o idee despre ce e vorba în pagina respectiva fără să o deschidă. Dacă este corect și ușor de citit, ne poate ajuta.

Mediul online favorizează extinderea greșelilor de scriere și vorbire?

Din pacate, da. Accesul la internet le permite acum tuturor sa se exprime liber, chiar și celor fără cunostințe temeinice de limba română.

Să nu se înțeleagă greșit: posibilitatea liberei exprimari este neprețuită. Însă face loc unor “modele personale” care nu sunt chiar demne de urmat. Vedem cu toții pe rețelele sociale cum “vedetele de carton” își exprima ideile fără sa țină cont cât de corect scriu. De cele mai multe ori, devin exemple de urmat pentru tineri.

Daniela, ție ți se întâmplă să greșești? Ce pârghii folosești pentru a repara aceste situații?

Bineînțeles. Ca orice om, sunt supusă greșelii. Din fericire, în domeniul meu, corectarea se face ușor: greșelile din cod se rezolvă cu “backspace” și “delete”. Chiar și cele din interfața cu care vine în contact utilizatorul, tot din cod sunt generate.

Destul de multe persoane vad în activitatea ta un job de viitor. Cât de mult a contat pregătirea ta în ceea ce ai realizat până acum? Dincolo de profilul real al activității, latura umană (pregătirea în limba română, anii de studiu a acestei discipline) a contat?

A contat din momentul 0. Din momentul primei probe de limba română, la “examenul de capacitate” din 2002.

Dincolo de profilul real al studiilor, am ajuns acolo datorita notelor la probele de limba română. Nu aș fi fost admisă la profilul “mate-info” dacă aș fi avut o medie de admitere mai mică.

Nu aș fi fost admisă la facultatea dorită, dacă aș fi avut o medie mai mică la examenul de bacalaureat.

Ba chiar recunosc că la bacalaureat, nota la matematică a fost mai mică decât cea de la limba română. La matematică, dacă ai calculat greșit 2+2, nu primești nici un punct. în schimb, la un comentariu pe marginea textului primești puncte chiar și pentru punctuație și cratime puse corect.

În finalul acestui interviu, te rugăm să adresezi câteva cuvinte cititorilor noștri!

Aș vrea să le transmit să nu se oprească niciodată din a învăța ceva nou. Indiferent de domeniu. Fie că vor să devină specialiști în domeniul profesional, sau să devină părinți mai buni sau bucătari mai inspirați, nu există cale mai bună decât să citească. Să-i urmărească pe cei mai buni din domeniul lor și să-i ia ca exemplu. În ziua de astăzi accesul la informație este mai ușor ca niciodată. Este ieftin și rapid să înveți ceva nou.

Sfatul meu cel mai important este să evolueze ca persoană pe orice plan doresc – personal sau profesional.

Mulțumim, Daniela și îți urăm succes în proiectele viitoare!

Am scris astăzi capitolul cu numărul 19 și am discutat despre importanța limbii române în programare. Este interesant cum și cele mai dificile și tehnice domenii au nevoie de limba română. Pentru mâine am pregătit o supriză. Un model. Detalii mâine! 🙂