Suntem obișnuiți să vedem limba română și să îi acordăm merite doar în domeniile în care ni se pare că există o influență directă a acesteia. Teatru, film, poezie, traduceri, redactare de conținut… Ce ziceți dacă astăzi am discuta despre limba română dintr-o perspectivă…tehnică? Cum ar fi dacă gândirea analitică ar da răspunsuri pe o temă filozofică? Cum ar răspunde oare un inginer în construcții la întrebările noastre ce vizează limba română? Ei bine, astăzi discutăm cu Alexandru Ficlenescu, inginer proiectant la firma Eris Favio Construct, căruia îi mulțumim pentru amabilitatea cu care a răspuns întrebărilor noastre.

Bună ziua! În preambulul discuției de astăzi, aș vrea să va mulțumesc pentru invitația de a participa la un dialog tematic cu dumneavoastră, pentru promovarea și susținerea limbii române.

Alex, lucrezi într-un domeniu care în primă fază nu prea pare a avea legătură cu limba română. Dincolo de aparențe însă, te rog să ne spui părerea ta vis-a-vis de această afirmație.

La o primă vedere, nu pare a avea legătură cu limba română, dar dacă analizăm mai atent speța, observăm că are o legătură, chiar foarte strânsă. Și doar pentru simplul fapt că-mi desfășor activitatea pe teritoriul României, aș infirma afirmația dumneavoastră.

Până la a finaliza etapa de studii superioare în domeniul construcțiilor ai avut de parcurs un drum. Te rog să ne descrii relația ta cu limba română, pe parcursul acestui drum.

Probabil ca în cazul oricărui om, excluzând cei șapte ani de acasă, primul contact oficial cu limba română este pe băncile școlii primare. Aș putea spune că am avut o oarecare repulsie, dar nu față de limba română în sine, ci față de felul în care aceasta a fost implementată în educația mea. Cel mai mult urăsc faptul că am fost forțat să scriu cu mâna dreaptă, când eu aveam mai bune abilități la scris cu mâna stângă. Al doilea lucru detestat de mine a fost maniera de predare și evaluare a profesorului de română din gimnaziu. Dar nici asta nu are legătură cu faptul că am vrut să învăț să uzitez corect limba română. Așadar nu aș putea accepta scuza: nu vorbesc corect românește, deoarece nu-mi place cum preda profesorul.

Este necesară limba română atunci când alegi un domeniu tehnic? De ce? 

Depinde. Depinde foarte mult de locul unde te școlarizezi sau instruiești, respectiv de locul în care îți desfășori activitatea ulterior. În altă ordine de idei, depinde și de ce profesie ai în cadrul domeniului respectiv. Dacă vorbim de alegerea unui domeniu tehnic la nivel de studii superioare, în România, răspunsul este categoric da. Cu siguranță și la un nivel mai redus de calificare, reprezintă un mare avantaj (nu numai în fața angajatorului) o vorbire și o scriere corectă.

Ești managerul unei companii care se ocupă de proiectare în construcții. Te lovești de limba română în prezent?

De la preluarea unui apel telefonic și până la întocmirea unui document oficial, limba română este nelipsită. Mă lovesc de ea zilnic, și este contondentă de multe ori. Atenție, poate lăsa urme adânci. Putem aduce în discuție ce poate face un “doar”, un “necesar și suficient”, o virgulă sau o negație plasată aiurea într-un contract?

Este important să știi cum anume să răspunzi solicitărilor clientului, într-un mod cât mai corect și coerent cu putință? Sau specificul afacerii lasă portițe de scăpare?

În funcție de client, îmi lasă mai multe sau mai puține portițe de scăpare. De menționat faptul, că marea majoritate a clienților mei sunt oameni care au un anumit statut și o oarecare potența financiară. Nu sunt niște analfabeți, ci înțeleg foarte bine și foarte mult din lumea în care trăiesc. Mai cumulăm cu faptul că au flerul de a “citi” un om. Singurii clienți în față cărora ai portițe de scăpare sunt clienții de altă naționalitate, care nu stăpânesc foarte bine limba română.

La polul opus se află un singur client, care nu te înțelegea dacă ii expuneai o situație perfect literar. Îmi amintesc dialogul pe care l-am avut cu el, când am ieșit dintr-o ședința de la ANPM. I-am zis “ne-au respins documentația întrucât trebuie să o mai completăm cu avizul emis de DSP”, și omul  se uita lung la mine. Nu mai știam ce să-i zic, dar la un moment dat s-a exprimat: “Vorbește ca pentru mine!”. M-am conformat și i-am explicat în termeni cât mai apropiați de înțelegerea sa. 🙂

Intri în contact cu diverse documente (contracte, documente de calitate, etc.). Te ajută cunoștințele de limba română în gestionarea eficientă a acestora? Mai apoi, realizarea unui proiect tehnic reprezintă o provocare majoră. Este nevoie de limba română, scrisă în mod corect, în cadrul unui astfel de document?

După cum ziceam mai sus, folosirea corectă a diverselor sintagme poate duce un contract de la “foarte profitabil” la “catastrofal”. Același lucru într-un proiect tehnic poate duce la mărirea unor costuri de așa natură, încât proiectul să devină nefezabil. Crezi că are rost să aducem în discuție semnificația termenilor “inclusiv” și “exclusiv”? Cât despre greșeli gramaticale, deja la nivelul asta nu ar trebui să existe, deși am mai întâlnit prin documentații. Compania mea chiar are contract cu o casă de avocatură, pentru interpretarea contractelor, și deslușirea înțelesurilor ascunse ale diferitelor clauze contractuale.

Este important pentru un antreprenor să se prezinte într-o manieră corectă? Dincolo de ținută și de o oferă imbatabilă, limba română scrisă și vorbită corect, poate constitui un arsenal în cucerirea nișei?

Atât ținuta, prezentarea într-o manieră corectă, cât și oferta imbatabilă, cântăresc cam la fel în ochii beneficiarilor. Dacă aducem în discuție beneficiarii corporate, știm cu toții cum se desfășoară o întâlnire cu aceștia. Toate întâlnirile cu astfel de beneficiari au loc la sediul lor, la o ora stabilita de comun acord, într-o sala de ședințe. Ședința începe fix la ora respectivă, nu se admite nici un minut întârziere, pentru că după fix o oră ești scos afară din sala de ședințe. Ținuta trebuie să fie impecabilă, iar exprimarea coerentă, clară și frumoasă. Dacă ești în situația în care te chinui să legi cuvintele, ședința durează foarte mult și nu te încadrezi în timpul alocat. Nu intră în discuție greșelile gramaticale și dezacordurile. Ai șanse mai mari să poți colabora cu un astfel de beneficiar dacă folosești cuvinte de argou decât dacă nu faci acordurile între cuvinte corect. CEO-ul unei companii este o persoană școlită și inteligență. Categoric în poziția asta nu poate ajunge un analfabet, deci greșelile de vorbire nu sunt iertate. Îmi amintesc că am contractat un proiect, chiar dacă un concurent a venit cu o oferta mai avantajoasă. A contat foarte mult modul de redactare, închegat într-un text coerent și ușor de citit, nu doar câteva paragrafe scrise punctual.

Ți se întâmplă să greșești în ceea ce privește utilizarea limbii române? Care sunt modalitățile prin care încerci să remediezi?

Rar. Chiar extrem de rar, niciodată în scris, și asta atunci când mediul în care mă aflu este foarte viciat. În astfel de situație nu încerc să mă corectez, deoarece cei cu care relaționez sunt genul de oameni care nu-și dau seama de astfel de greșeli. În situația în care interlocutorul meu folosește termeni de genul “conispan” în loc de “conexpand”, “semileu” în loc de “șemineu” sau “bașcă” în loc de “bașa”, “giontari” în loc de “joante”, nu cred că trebuie să încerci să remediezi ceva în fața lui.

Crezi că este nevoie de mai multă atenție în ceea ce privește utilizarea corectă a limbii române? Există carențe care pot fi remediate? Cum vezi o potențială remediere? Tonul ar fi unul pozitiv în acest sens?

Dacă vorbim pe un eșantion mare de vorbitori, nu văd o potențială remediere. Remedierea trebuie să plece din clasele primare și gimnaziale. Nu consider că se va simți o schimbare în bine curând, deoarece nivelul la care sunt pregătiți elevii este unul mediocru. Ajungem iar la problemele veșnice ale sistemului de învățământ. Este depășit, dascălii sunt prost pregătiți. Consider că un dascăl, care a promovat examenul de titularizare pe un post cu nota 6, nu poate pregăti corespunzător elevii. Oamenii bine pregătiți nu vor profesa într-un sistem subfinanțat, așadar nu se vor îndrepta prea repede lucrurile.

Te rog să adresezi un mesaj/ un îndemn cititorilor noștri!

Nu cred că aveți cititori care nu folosesc corect limba română, deoarece un astfel de om nu citește, cu atât mai puțin campanii de promovare a limbii române, așadar îmi este greu să emit un îndemn. 

Îți mulțumim și noi Alexandru Ficlenescu pentru răspunsurile oferite și pentru semnalele de alarmă trase în ceea ce privește importanța limbii române în mediul antreprenorial, dar și în plan personal.

Vă mulțumim și vouă, cititorilor, pentru faptul că sunteți alături de noi în continuare. Astăzi ne-am dedicat capitolului 8 al campaniei noastre, iar pentru mâine am pregătit un subiect care se anunță a fi interesant mai ales pentru antreprenorii care aleg să se promoveze în mediul online. Nu uitați, dacă acest material v-a fost pe plac, nu ezitați să îl distribuiți!