Capitolul 11 al campaniei noastre aduce în discuție câteva aspecte importante ce țin de limba română, iar invitata noastră de astăzi vine dintr-un domeniu care îi fascinează pe mulți dintre noi. Vrem să avem păreri, să fim vocali și să transmitem mesaje care să producă anumite reacții. Dar înțelegem oare cât de important este sa o facem curat românește? Pe Teodora Belciu Mețiu poate că o cunoașteți din segmentul media, acolo unde ea se ocupă de transmiterea eficientă a mesajelor instituțiilor publice, sau dacă nu ați aflat deja, o puteți cunoaște în cadrul cursurilor de public speaking oferite de DallesGo. În oricare dintre cazuri, limba română este la fel de importantă, drept pentru care Teodora Belciu Mețiu ne vorbește despre nevoia de “o limba curată” indiferent ca suntem sau nu în lumina reflectoarelor

  Bună ziua! Mai înainte de orice întrebare am dori să vă mulțumim pentru că ați acceptat invitația noastră de a răspunde acestui interviu cu intenția de promovare și susținere a limbii române.

În primul rând, vă felicit din toată inima pentru această campanie. M-am alăturat ideii voastre fără să stau pe gânduri! Mă bucur că m-ați invitat și vă mulțumesc! Iubesc limba română și știu că, așa cum nici creierul nu ni-l folosim la capacitate maxima, nici limba nu o stăpânim în toată complexitatea și melodia ei.

          Vă rog să ne vorbiți puțin despre activitatea și despre proiectele dumneavoastră.

Totul în viața mea profesională se leagă de cuvinte: de la cum le alegem, la cum le folosim, cum le îmbrăcăm în voce, cu ce gesturi le însoțim, cu ce energie le încărcam – până la ce efect reușim să producem prin ele!

Sunt două roluri profesionale pe care mi le asum de peste 10 ani: primul rol este acela de strateg în comunicarea instituțională și a politicilor publice, iar al doilea rol este cel de trainer de public speaking la DallesGo.

O să mă refer pe scurt la prima preocupare. Am fost de-a lungul timpului consilier pentru mai multe figuri din spațiul public. Omul din umbră, cum suntem numiți noi, consultanții de imagine. Am observat că atunci când spui consultant de imagine, mulți te asimilează mai în glumă, mai în serios, drept designer vestimentar sau hair stylist .

În realitate, lucrurile stau diferit! Noi suntem oamenii care lucrăm cu deciziile la nivel guvernamental și ne zbatem să le  comunicăm cât mai bine! Noi suntem oamenii care structurăm sau scriem discursurile celor cu funcții de demnitate publică. Ne preocupăm continuu să alegem frazele potrivite, să traducem mesajele încifrate într-unele simple, să respectăm timpul celor care ascultă, să spunem totul cât mai bine și în cât mai puține cuvinte.

Prin urmare, suntem într-un fel designeri, dar nu vestimentari, ci designeri de mesaje.

Dincolo de discursuri, suntem și designeri ai campaniilor de comunicare prin care facem vizibile proiecte, programe, personalități. Și nu în ultimul rând, suntem vocea care alimentează mass-media cu răspunsuri. Este o meserie cu multă adrenalină, o meserie în care un cuvânt nepotrivit aruncat în spațiul public poate schimba agenda zilei.

Din celălalt rol, cel de trainer de public speaking de la DallesGo, sunt alături de cei care își caută vocea!

Acolo, în sala de antrenamente, dorința mea este de a le reda oamenilor încrederea în ceea ce au de împărtășit. Cursul nu este gândit doar pentru cei care apar în lumina reflectoarelor. Nu! Dimpotrivă. Este pentru toți cei care CRED și VOR să-și îmbunătățească abilitatea de a folosi cuvintele, de a transmite gânduri, de a-și negocia mai bine viața!

Din ce în ce mai multe persoane își doresc să se bucure de beneficiile expunerii publice a părerilor lor (bloggeri, vloggeri, etc.). Cât de mult contează limba română atunci când demarezi un astfel de proiect? Ce ar trebui să știe cei care își doresc să ajungă modele virtuale sau fizice pentru cei din jur, din punct de vedere al cunoașterii limbii române?

Pe mine mă bucură enorm efervescența opiniilor transmise prin bloguri, Youtube sau oricare alt canal de comunicare. Mă bucură faptul că oamenii vor tot mai des să-și pună în lumina publică propriile idei.

Asta înseamnă că începem să credem în vocea noastră!

Desigur, când alegem să ne deschidem public, avem și responsabilități. Iar una dintre ele este legată chiar de tema campaniei noastre: responsabilitatea de a nu ”maltrata” limba română!

Cred că, dacă ”maltratăm” constant limba română, riscăm să ne ”maltratăm” în timp și mintea.

Din păcate, vorbind de opinii publice, riscul este și mai mare de atât: să-i deformăm pe cei care, cu bună credință, ne ascultă și, eventual, ne dau credit ca modele publice.

          Atunci când îți expui ideile în public, este important să vorbești corect? De ce?

E obligatoriu să vorbești corect!

În primul rând, pentru tine: nu cred că vreunul dintre noi își face un scop în sine din a deveni ridicol în spațiul public!  

În al doilea rând, pentru ceilalți : riscăm să-i poluăm și să-i virusăm lingvistic!

În al treilea rând, pentru mesajul în sine: bănuiesc că ne dorim ca mesajele noastre să aibă și efect.

Și nu în ultimul rând, din respect pentru limbă și din dorința de a conserva identitatea națională românească.

Sigur, orice limbă este vie și evoluează în timp. Însă, indiferent de schimbările care se produc, ar fi bine să conservăm spiritul și substanța limbii noastre.

          Este o limbă străină o modalitate salvatoare de a ocoli limba română și cerințele ei? Tendința de a vorbi în limba engleză (parțial), spre exemplu, este un artificiu, o ocolire a limbii române și a cerințelor ei?

Aici, cred că, inițial, totul a plecat din dorința de a fi mai speciali decât alții. Din dorința de a ne pune în evidență capacitatea de a combina cu succes două limbi. Apoi, am ajuns în situația de a folosi romengleza si pentru că mulți termeni profesionali nu și-au mai găsit un corespondent în limba română.

Cred că suntem departe de a ne mulțumi în anumite domenii doar cu limba română și că lucrurile vor avansa și mai mult în direcția asta: romengleza să devină englezrom. Sper să greșesc!

Fiecare limbă are puterea ei! Nu cred într-un amestec savuros între două sau mai multe limbi. Eu îl găsesc mai degrabă enervant și nu mă ascund să o spun direct, cu toate că am mulți prieteni care vorbesc așa: câte un cuvânt în limba engleză, două în română și tot așa!

          Corectitudinea vorbirii sau a scrierii poate influența modul în care ne prezentăm în fața celorlalți?

E clar că o persoană cu probleme de limbă își limitează singură accesul către o zonă mai înaltă a societății. Iar dacă totuși ajunge sus, sigur nu va rămâne nesancționată public.

Felul în care vorbim face o diferență importantă între oameni: unii sunt asimilați ca foarte buni experți, oameni reprezentativi pentru țară, voci demne de ascultat, iar alții ca diletanți, oameni care nu fac cinste țării, voci infestate de ignoranța regulilor gramaticale.

          Cât de mult mai contează pentru companiile angajatoare limba română (din experiența dvs.)?

Ați atins un punct interesant de discuție. Sunt tot mai multe companii, dar și evenimente care se întâmplă la noi acasă și în  care discuțiile se desfășoară în limba engleză. Se întâmplă asta  fie pentru că în conducerea companiilor sunt implicați cetățeni străini, fie pentru că anumite evenimente au invitați din alte țări.

Totuși, sunt alte națiuni care nu renunță prea ușor la limbile lor, nici măcar din ospitalitate pentru invitații străini. Am participat la multe evenimente organizate în afara țării în care limba de bază a fost limba autohtonă.

Desigur, a fost asigurată traducerea, staff-ul din jurul invitaților era cunoscător al limbii engleze, dar limba în care au fost parcurse lucrările a fost limba țării organizatoare.

Respect acest mod de a fi mândru de limba ta!

          De ce credeți că sunt preferate abrevierile, utilizarea punctului în loc de cratimă, sau chiar ignorarea regulilor de scriere?

Din lipsă de timp!

Din grabă!

Din superficialitate!

Din dorința de a fi altfel!

Vedeți și dumneavoastră ce explozie de comunicare cunoaștem de câțiva ani! Mă refer, desigur, la rețelele de socializare dar și la aplicațiile pe care le instalăm în câteva secunde pe telefon și care fac posibile inclusiv discuțiile de grup.

Mie mi se pare că odată cu aceste canale s-a născut un alt fel de a manevra cuvintele, o  limbă română paralelă!

Sunt convinsă că cei mai mulți dintre cei care folosesc această limbă asociată rețelelor de socializare și chat-urilor știu să o folosească și pe cea adevărată. Totuși, în timp, acest stil de a te înțelege unul cu celălalt poate deveni periculos pentru limba noastră. Copiii, de exemplu, crescând în nouă limbă, o vor asimila ca atare.  

          Dumneavoastră susțineți cursuri care să ajute oamenii, indiferent de statut, să se poată exprima liber. Se pune accent în aceste cursuri și pe exprimarea corectă a acestora?

De la asta plecăm! Cum am putea să avem impact în rândul publicului dacă ideile noastre ar sfida limba română? Cum am putea construi idei penetrante dacă nu am cunoaște în adânc nuanțele limbii? Cum i-am putea face pe ceilalți să vibreze dacă nu am folosi cuvintele în toată puterea lor?  

Apoi, gândiți-vă la următorul lucru: ochiul uman este cu mult mai dezvoltat în a procesa cuvinte decât urechea, de exemplu. Ochii noștri pot parcurge și înțelege peste 2.500 de cuvinte pe minut. În schimb, performanța înțelegerii cuvintelor rostite de cineva este la jumătate.  Prin urmare, de ce aș asculta un discurs în loc să-l citesc pur și simplu?

Ca să-l ascult am nevoie ca în fața mea să stea un vorbitor pentru care limba este însăși simțirea, corectitudinea și fundamentul întregii sale construcții raționale.

          Ce gânduri doriți să le transmiteți celor care citesc acest material?

Să iubească limba română! Să o păstreze curată! Să o apere de influențele vremii!

Suntem toți români! Chiar dacă ne cunoaștem toți între noi, limba română ne leagă pe viață prin cuvinte, ne face să semănăm atât de bine!

Gândiți-vă ce-am fi fără o limbă a noastră?!

Gândiți-vă că nu ar mai exista: Te iubesc!

Sau că nu am mai râde niciodată cu poftă! Glumele în limba noastră  sunt cele mai savuroase!

Limba și vocea care o însoțește sunt instrumentele muzicale la care toți cântăm. Haideți să cântăm pe note și nu în falset!

          Vă mulțumim pentru răspunsurile dumneavoastră, pentru implicarea în această campanie și vă urăm mult succes în proiectele viitoare!

Astăzi am scris capitolul cu numarul 11, în care din nou, atragem atenția asupra folosirii corecte a limbii române, mai ales în contextul importanței mediului online (și nu numai). Mâine revenim cu un nou capitol, la fel de interesant, care sperăm să fie de ajutor. Până atunci, vă mulțumim că sunteți alături de noi, iar dacă acest material v-a fost pe plac, nu ezitați să îl distribuiți.