Așa cum am tot spus până acum, limba română nu este o limbă statică și nici o limbă moartă. Este normal ca aceasta să sufere anumite modificări de-a lungul timpului, […]
Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc. Corinteni- 13:11 E octombrie şi […]
Ni se întâmplă deseori să obosim, să ne dorim o pauză sau un scurt moment de relaxare, care să ne detașeze de ceea ce este în jurul nostru. Ce e […]
Cunoscându-mi firea curioasă și mai ales urmărind și unele campanii care s-au desfășurat în mediul online, am înțeles că cea mai bună metodă de a exemplifica și susține o campanie precum Corect Românește este tocmai prin puterea exemplului propriu. Din acest motiv, astăzi scriu despre greșeli, văzute prin ochii celui corectat, astfel încât să înțelegem ce se întâmplă de fapt atunci când ți se arată (mai mult sau mai puțin politicos și cu tact) că ceea ce știi nu este corect. Să ne înțelegem, nu încerc să spun sub nicio formă că astăzi, când scriu articole SEO, eu nu greșesc. Spun însă că mereu este loc de mai bine.
Exemplul de azi va fi unul pe care l-am trăit acum…18 ani :), în timpul unei conferințe ce se organizase în cadrul liceului la care învățam. Trebuie să recunosc faptul că întotdeauna mi-a plăcut să citesc, să învăț, să evoluez. Nu aveam la momentul respectiv dicționar de neologisme, deși îmi doream foarte mult unul, dar pur și simplu nu mi-l puteam permite. Totuși, acesta nu a fost un impediment pentru mine, pentru că dorința de cunoaște mai mult a fost atât de puternică, încât m-am hotărât să utilizez resursele de care dispuneam, în lipsă de altceva. Pare pueril acum, însă pentru a-mi face dicționar am folosit un carnetel obișnuit, pe care notam cuvintele din DEX care mi se păreau mie mai…deosebite. În acest fel, în scurt timp am reușit să strâng un număr considerabil de cuvinte, pe care le și învățasem și al căror sens îl înțelegeam deja. Acest lucru mă ajută și astăzi, atunci când scriu articole SEO, pentru că vocabularul este lucru cel mai de preț al unui content writer.
Pentru că aveam așa o afinitate față de limba română (ca și astăzi, când scriu articole SEO), am reușit să mă integrez minunat în cadrul echipei revistei școlii și am început să particip la întâlniri, seminarii și conferințe care aveau legătură cu limba română. Așa am ajuns și la o lansare de carte ce avea loc la liceul la care învățam, prilej numai bun să îmi etalez cunoștințele asimilate. Întâmplarea face că am fost prima persoană care a dorit să pună întrebări invitatului de atunci, domnului profesor de limba română Gruia Novac. Nu mai rețin întrebarea, însă ce știu e că începea cu “v-ar place să…”.
Continuarea este lesne de intuit. Profesorul m-a corectat, eu am încremenit pe moment, m-am scuzat, m-am corectat la rându-mi și am continuat dialogul cu domnul profesor. De ce am povestit acest lucru? Ei bine, deși aveam în jur de 16 ani, bunul simț și dorința de a evolua m-au determinat să iau în calcul corectura, să merg acasă să mă documentez și în consecință să scot din vocabularul meu greșeala. Din acel moment am decis să fiu mai atentă la utilizarea corectă a limbii române, pentru ca am înțeles că doar așa voi putea dialoga cu oameni care știu mai mult decât mine. Mi-am dorit să fiu și eu un om care aproape nu greșeste, însă nu am lăsat orgoliul să fie mai presus de dorința de a mă perfecționa.
Mi-a fost jenă? O, da! Aș fi preferat să fiu atenționată în privat și nu în fața unei săli pline cu oameni? Clar da! Și totuși, în ciuda circumstanțelor, am decis să iau ce e bun din situație, pentru că da, primisem ceva în schimbul acelei ușoare umiliri publice. Dacă astăzi scriu articole SEO, acest lucru se datorează capacității de a lăsa orgoliul și jena deoparte.
Ce încerc să spun? Ne simțim prost când cineva ne corectează și apoi sărim în sus că trebuia să fim corectați în privat. Corect, însă uite că uneori nu se întâmplă acest lucru. Just, dar totuși acesta nu este un impediment în calea învățării ci o iluzie. Ne temem de ce va spune lumea. Ne deranjează că lumea zâmbește pe sub mustață, crezând că o corectură ne face mici. Dimpotrivă, felul în care știi să iei ce e bun contează foarte mult.
Nu vă mai simțiți rușinați atunci când cineva vă corectează! Nu mai lăsați jena să vă acopere ochii și să vă retrageți spusele! Nu mai folosiți orgoliul ca paravan! Fiți diplomați de oricare parte a baricadei ați fi! Important este să învățăm, nu să ducem un război al cui știe mai multe. Citiți, învățați, documentați-vă dacă ați fost corectați! Verificați dacă informația e corectă și scoateți greșelile, atât cât se poate. Nu veți deveni poate experți peste noapte, însă veți ști o informație în plus față de ieri, informație pe care o veți transmite corect copiilor voștri și nu numai!
Citiți! Orice! Faceți-vă propriul dicționar de neologisme! Fiți vii și păstrați limba română la fel de vie!
După finalizarea campaniei #Corectromânește am avut ocazia să discutăm cu destul de multe persoane, iar unele dintre ele ne-au îndrumat către continuarea sub o formă sau alta a lucrării începute. Inițial campania nu s-a dorit a fi doar una temporară, drept pentru care acest îndemn s-a potrivit foarte bine cu planurile noastre, deoarece vom încerca în mod constant să susținem crezul nostru- păstrarea și utilizarea limbii române în mod corect, indiferent de mediul de activitate (dar cu accent și pe activitatea de redactare de articole pentru site-uri).
Aruncând o privire pe internet în ultima perioadă, am ajuns la concluzia că este necesar să continuăm. Este important să ducem informația corectă mai departe și să susținem transformarea limbii române acolo unde acest lucru este benefic. Nu credem că limba română este inertă, din contră, înțelegem că este necesar ca aceasta să sufere anumite modificări, însă nu credem în mutilare și în lene. În ambiția unora de a nu investi în ceea ce va însemna de fapt baza lingvistică pentru generațiile următoare.
Am discutat în campanie cu persoane mai mult sau mai puțin cunoscute, care ne-au arătat punctul lor de vedere în ceea ce privește limba română. Fiecare poveste și fiecare persoană în parte ne-au demonstrat că de fapt mai există oameni care cred că limba română este importantă, deși inițial campania plecase de la o temere cum că suntem prea puțini. În realitate am avut o surpriză extrem de plăcută, am rămas surprinși să cunoaștem oameni care, în ciuda unor greșeli, nutresc spre un țel comun- cunoașterea, înțelegerea și repararea acolo unde este nevoie.
Vom scrie așadar în continuare, respectând ceea ce ne-am propus inițial. Nu vom jigni, nu vom râde de nimeni și nu vom publica materiale care să aducă atingere unor anumite persoane. Există site-uri speciale care fac acest lucru. Nu vom ține lecții de limba română, deoarece, așa cum am menționat și în campanie, chiar și noi greșim, dar avem dorința de a ne corecta greșelile. În plus, nu suntem profesori pentru a ne permite acest lucru și nu deținem adevărul absolut. Nu căutăm polemici, ci căutăm o pace unitară în care să ne putem crește copiii fără teama că aceștia vor trebui să se adapteze unor reguli impuse de cineva care a avut neșansa să nu cunoască foarte bine dedesubturile limbii române.
Plecam de la ideea că limba română merită susținută, în ciuda nenumăratelor mesaje de pe internet care susțin faptul că rețelele sociale spre exemplu, reprezintă locuri de relaxare și nu de limba română. Nu credem că va muri cineva dacă își va revizui vocabularul sau dacă va accepta să folosească forma corectă a cuvintelor în detrimentul unor greșeli. Nu credem în a umili prin ce facem, ci încercăm doar să (NE) fim de ajutor, ajutând astfel generațiile ce vin din urmă.
Vă așteptăm să ne fiți în continuare alături, așa cum ne-ați fost și pe parcursul campaniei Corectromânește și sperăm să vă fie de folos informațiile pe care urmează să le publicăm. În același timp, pentru cei care nu cunosc activitatea și scopul campaniei desfășurate, vă invităm să citiți Prefața și Cuprinsul, pentru a înțelege cât mai bine.
Astăzi punem punct campaniei Corect Românește, iar selecția de interviuri se va opri aici, la capitolul cu numărul 31. Ne-am gândit ca în acest capitol să vă facem cunoștință cu echipa care a lucrat la acest proiect, total nesponsorizat. Poate că vă veți aștepta la un număr mare de persoane, însă echipa campaniei Corect Românește a fost destul de restrânsă. Astfel, vă vom face astăzi cunoștință cu fiecare membru al echipei, care va răspunde la rându-i la câteva întrebări!
Cristina Alina Cotoi– White Sand Boutique este persoana care a stat în spatele campaniei din punct de vedere grafic.
Cristina, spune-ne, te rog, cât este de importantă limba română pentru domeniul tău de activitate?
Din punct de vedere gramatic limba română are o importanță foarte mare deoarece graphic designer fiind nu îmi permit să realizez un produs grafic care să conțină greșeli gramaticale. Acel produs grafic nu doar că intră in portofoliul meu și este folosit de client, însă este văzut de foarte mulți oameni, unii mai atenți alții nu, însă o greșeală gramaticală sau de exprimare este mereu vizibilă. La nivel de interacțiune, eu discut în marea majoritate a timpului cu clienții în scris, și sunt destul de atentă și la ce și cum scrie clientul, dar și ceea ce îi raspund eu. În domeniul meu, consider că limba română folosită corect denotă profesionalism.
De ce este important modul în care vorbim și scriem, într-o lume dominată de tehnologie?
Eu consider că într-o oarecare măsură modul în care scriem ne definește. Poate verbal ne mai scapă câte o bâlbă, câte o gafă de exprimare din grabă, însă în scris ai timp să îți formulezi întrebarile și răspunsurile coerent și corect gramatical.
Cum vezi evoluția limbii române pe viitor?
Eu încep să observ o schimbare în bine. Din ce în ce mai mulți clienți îmi scriu cu diacritice și sunt plăcut surprinsă. Avand în vedere că acum câțiva ani înlocuiam anumite cuvinte cu diverse prescurtări care acum ni se par amuzante, observ din ce în ce mai mulți oameni care încearcă să se autocorecteze și să fie mai atenți la modul în care se exprimă.
E cool să scrii și să vorbesti corect românește?
E mai mult decât cool! Este frumos! Este elegant! Este normal!
Diana Daniela Grad a fost una dintre persoanele de baza, care s-a ocupat de corectarea textelor.
Diana, ai fost una dintre privirile de verificare din spatele campaniei. Te rog să ne spui părerea ta: mai este necesar să citim? Citim online sau cărti în format fizic?
Desigur. Este necesar să citim. Cititul dezvoltă vocabularul, imaginația. Și cărțile citite online sunt bune, dar nu se compară cu o carte pe care o poți ține în mână și căreia ii poți răsfoi paginile fine. Mie, personal, îmi place să miros paginile cărților. Am cărți în bibliotecă pe care le-am citit și răscitit, și încă îmi plac cum miros.
De ce este important să (ne) corectam, să ne verificam greselile?
Oricui i se poate întâmpla să scrie greșit un text atunci când ideile sale se grăbesc să iasă și nu-și găsesc ordinea. Dar este important să mai aruncăm o privire asupra textului respectiv și să corectăm eventualele greșeli gramaticale, pentru că felul în care ne prezentăm cu un text scris, reflectă felul nostru de a fi, ca persoană. Este important să știm când să scriem corect o ortogramă sau când să punem virgula la locul ei, mai ales că folosirea corectă a virgulei poate face o diferență enormă într-un text.
Ce crezi că ne împiedică să scriem și să vorbim corect românește?
În prezent, mesageria instant necesită o tastare mai rapidă a mesajelor și implicit prescurtarea cuvintelor în acest sens. La asta se adaugă și lacunele gramaticale din perioada școlară. Ce rezultă de aici? Rezultă un mare eșec, pe care omul nu-l realizează, voit sau nu, dar față de care se simte jignit atunci când este corectat din punct de vedere gramatical.
Șerban Anastasiu– s-a ocupat de corectură și de implementarea strategiei campaniei
Șerban, ai fost implicat în fiecare interviu în parte, ai citit anumite idei și îndemnuri. De ce scade atât de mult interesul pentru limba română?
Care ți se par cele mai mari probleme ale lumii moderne din punct de vedere al limbii române?
O parte dintre probleme sunt enumerate în răspunsul la întrebarea anterioară. Dar nu cred că sunt toate! Alături de cele menționate mai sus aș adăuga rețelele de socializare, care ne-au făcut să credem că soarta lumii stă în timpul nostru de răspuns. Că dacă scriem “ms” în loc de “mulțumesc” am mai rezolvat o problemă și azi. Că e mai interesant sa arătăm că știm să folosim niște prescurtări sau că nu bagă nimeni de seamă dacă nu facem corect acordul subiectului cu predicatul.
Pe de altă parte, deși nu am fost un elev strălucit, măcar sistemul de învățământ de acum ceva ani a reușit să îmi întipărească destul de adânc in creier dorința de a nu “măcelări” limba natală după bunul meu plac. Mie și altora ca mine. De aceea am ajuns într-un punct în care dacă văd că nu știu ceva pun mâna și caut să remediez. Mă uit pe internet, întreb prietenii care știu mult mai bine subtilitățile gramaticale ale limbii române și astfel evit să comit aceeași greșeală de două ori. In sistemul modern de invățământ văd că aceste lucruri sunt date uitării.
Ce mesaj ar stimula cel mai bine noile generații să vorbească și să scrie corect românește?
Alături de modul in care arăți (îngrijit, curat, frumos îmbrăcat), modul in care comunici are o pondere covârșitoare la crearea unei prime impresii favorabile. Mi-a spus cineva la un moment dat că “nu vei avea niciodată o a doua șansă pentru o primă impresie”. Iar dacă prima impresie pe care o lași este una mai puțin plăcută, interlocutorul (o domnișoară pe care o placi, un posibil angajator la un interviu, sau un simplu om cu care vrei să te împrietenești) se va duce către cel sau cea care a provocat acea ”primă impresie” favorabilă. Ține de fiecare dintre noi să dorim să învățăm și să evoluăm.
Mulțumesc și eu echipei și lui Dumnezeu pentru că ne-a înzestrat cu răbdare și putere!
Ajungând la final, nu ne rămâne decât să vă mulțumim și să vă îndemnăm să sprijiniți limba română, pentru că ea este tezaurul nostru și merită apărată cu toate puterile. Campania noastră nu va avea scrisă o încheiere, un final, deoarece considerăm că mai sunt pagini de scris. Pagini pe care poate că nu le vom scrie noi! Așadar, vă lansăm această provocare: să continuați voi capitolele campaniei, fiecare în felul său. Doar așa vom transmite generațiilor viitoare o moștenire cu adevărat valoroasă!
Vă mulțumim!
Ce am mai scris!
-
Ce înseamnă content marketing și cum îți ajută afacerea? October 27, 2021
-
Când vorbim despre copywriting și content writing cu rezultate? October 27, 2021
-
Inteligența artificială în content writing October 27, 2021
-
Ce este și cum se realizează o strategie de conținut? October 19, 2021
-
Ce înseamnă articole evergreen și cum te ajută în promovare? October 19, 2021